0
Articole

Starea de rău epileptic

By mai 21, 2020august 28th, 2020No Comments

Starea de rău epileptic este orice criză epileptică, care durează peste 15 minute sau succesiuni subintrante a 3 crize epileptice, in cursul cărora starea de conştiinţă a copilului nu revine la normal.

MANIFESTĂRILE CLINICE:

Starea de rău convulsivă generalizată sau grand mal – crize convulsive generalizate tonice, tonico-clonice, clonice sau atonice , fără recuperarea conştiinţei între crize.

 Starea de rău parţială convulsivă – crize motorii succesive, între care persistă un deficit motor permanent. Uneori crizele se limitează la câteva secuse clonice într-un teritoriu limitat, şi deficitul este pe prim plan. Un aspect particular are epilepsia parţială continuă Kojevnikow, în. cadrul căreia are loc o activitate clonică permanentă într-un ţeritoriu limitat.

Starea de rău absenţă sau status epilepticus generalizat non-convulsivant (status petit mal) – perturbare a conştiinţei în măsură variabilă, de la o simplă lentoare intelectuală la o torpoare profundă. La EEG se depistează tipic o activitate mai mult sau mai puţin permanentă, bilaterală şi simetrică, constituită din vârfuri-unde a câte 3 cicluri/secundă, uneori axpectul traseului este mai puţin regulat. Uneori se asociază automatisme complexe, componente motorii minore (fenomene miocionice. atonice). Manifestările clinice atipice pot include catatonia şi tulburări ale memoriei. Starea de rău absenţă survine cel mai frecvent la un pacient cu sindromul Lennox-Gastaut şi nu este specifică pentru epilepsia absenţă tipică a copilului (picnolepsia). Uneori ea constituie prima manifestare a unei epilepsii.

Status epilepticus parțial non-convulsivant (foarte rar în copilărie) – convulsii parţiale complexe frecvente clasice, însă fără revenirea conştiinţei între crize sau epizoade continui de confuzie mentală şi tulburări comportamentale cu sau fără automatisme. E posibilă alternarea perioadelor de pierdere totală şi parţială a conştiinţei. Stări de rău parţiale în relaţie cu o activitate epileptică temporală sau frontală se pot manifesta şi prin tulburări de natură psihotică, deficite specifice cum ar fi o afazie. Sunt descrise cazuri rare de orbire epileptică, denumite şi status epilepticus amauroticus. Diagnosticul stării de rău epileptic neconvulsivant se bazează pe datele EEG, ce demonstrează activitate paroxizmală permanentă difuză sau localizată.

CONSECINȚE:

  • Imediate
  1. Hiperglicemie
  2. HTA
  3. Hipoxemie (Acidoză metabolică, Aritmie cardiacă)
  • Mai târzii
  1. Hipertermie
  2. Hipoglicemie
  3. Hipo TA
  • Mortalitatea
  1. Adulți 20%
  2. Copii 5 – 7.5%

INVESTIGAȚII SUPLIMENTARE:

  1. EEG+++
  2. Puncție lombară.
  3. Fundul de ochi.
  4. Investigații imagistice în caz de necesitate (ultrasonografie cerebrală, tomografie coputerizată, RMN).

CONDUITA STĂRII DE RĂU EPILEPTIC:

Urgență+++              spitalizare

Inițial: 

  • Prevenirea traumatismelor
  • Eliberarea căilor respiratorii superioare
  • Oxigenoterapie
  • Combaterea hipertermiei
  • Controlul glicemiei

Cauzele:

  • SRE de origine febrilă: meningite, posibil encefalită herpetică și convulsii localizate.
  • De cercetat:
  • Hematom subdural (sindrom Silverman – copil bătut)
  • Tulburări metabolice
  • Intoxicație
  • Sindrom neuro-cutanat

Daca aveti nevoie de consultatia medicului specialist pentru a obține u  raspuns profesionist cu privire la probleme neurologice apelati 0767 444 33.

Leave a Reply

Select your currency
MDLLeu moldovenesc
EUR Euro